De ce nu susțin căsătoria religioasă a homosexualilor dar sunt de acord cu căsătoria civilă

Căsătoria civilă poate fi acceptă ca fiind în firescul socialului în care trăim. De la libertatea sexuală a anilor 60-70 avem parte de o nesfârșită ipocrizie psihosocială, mediatică și o atitudine politically correct. De aceea, riscul așa numitei discriminări pozitive este cât se poate de real.

Homosexualitatea există de la civilizațiile antice și până astăzi – nu este cazul să avem atitudine de pudoare sau de revoltă. Dar cred că organizațiile religioase tradiționale,  protestantismul născut într-un ev mediu, mai mult sau mai puțin întunecat, bazate pe creștinismul primar, au același drept ca și persoanele cu orientare sexuală spre același sex, să-și conserve și să-și apere principiile și crezurile.  Civilizația iudeo-creștină este cea care a născut democrația liberală și trebuie tratată după aceleași reguli și principii.

Noile biserici neo(neo)extra și iar neoprotestante, new age și ultra new, sincretismul religios, de toate felurile și tipurile etc vor accepta căsătoriile dintre homosexuali și le vor oficia. Este dreptul lor să-și organizeze orice fel de asociație religioasă sau culturală, însă cum să ceri bisericilor tradiționale să oficieze cununii religioase? Statului laic îi poți cere asta pentru că ți-o datorează și este nefiresc să nu ți-o acorde, nu doar pe principiul drepturilor omului și atitudinii politically correct.  De aceea decizia, S.U.A. îmi pare în acord cu cele două motive, la fel cum toate statele U.E. o vor legifera. Dar pretenția și așa numitul drept de a cere bisericilor protestante și tradiționale să oficieze ceremonii religioase pentru persoanele gay este forțată și lipsită de onestitate, profund incorectă. Nu poți cere bisericii să accepte altceva decât căsătoria dintre o femeie și un bărbat. Este ca și cum aș cere homosexualilor să renunțe la libertatea lor sexuală, să fie platonici în iubirea lor și abstineți. Vor fi de acord? Li se va părea rezonabilă cererea mea? Poți avea atitudini pro sau contra dar trebuie să fie argumentate nu doar logic ci și etic și de bun simț.

Cred că ambele părți trebuie șă-și respecte libertățile date de propria conștiință și conștiență.

elton john

Sunt printre cei care au libertatea de a exprima ceea ce cred, gândesc, simt și de a depăși ridigitățile și stereotipiile. Asta o datorez în principal muzicii metal, rock și creștinismului primar (ca să vorbesc cronologic asupra lucrurilor care m-au influențat în adolescență). 🙂 Asocieri nefirești? Contează prea puțin. La acestea s-au adăugat literatura și psihologia.

Ca terapeut/psiholog nu am și nu voi avea nici cea mai mică reținere în a lucra cu persoane lesbi, gay sau transexuali. Dimpotrivă – am întâlnit rezistențe mult mai mici la ei decât la persoanele heterosexuale, dorința de a se înțelege și de autoacceptare nedisimulată. Persoane agreabile și sensibile.

Fiind persoane minoritare, au avut tendința de a se considera apriori discriminați. Poate tocmai râvna lor se va  transforma în intoleranță fața de oricine crede, gândește diferit. Este și acest lucru demn de analizat – cel care se crede intolerat devine la rândul său teribil de intolerant față ce cei care au alte opinii, valori si principii. Cel mai puternic argument al lor devenind credința că sunt discriminați. Nu aș putea spune că cei care și-au acceptat și asumat în tot și toate homosexualitatea mai sunt interesate de acțiuni ce le interpretează ca fiind intolerante sau tolerante.

Este o opinie pe care mi-o asum. Puteți trage în pianist! 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s